This ain't no sad show.
It's just the real side of love
Simt cum faptul că nu-mi tropăie hormonii mă face să mă simt mândră. Am vorbit cu o tonă de lume, despre acest fenomen numit dragoste. Şi nu despre dragoste pasională, dedicată, lejeră, doar de distracţie sau fără obligaţii. Dragostea e pur şi simplu dragoste. Şi cea mai puternică formă de dragoste ar trebui să fie, dacă nu vrei să-ţi vezi sufletul înecat, cea de sine.
Uneori dragostea asta e sufocantă. Alteori e atât de caldă încât îmbrăţişarea ei te topeşte şi nu vrei să o uiţi evăr. Şi când te uiţi înapoi, parcă totul era altfel şi parcă căldura asta era mai rece. Da, era mai rece, dar mai suportabilă.
Nu-mi vine să cred câte feluri de oameni sunt pe lumea asta. Câţi tipi, care până la urmă se dovedesc a fi un eşec uman, câte personaje care arată promiţător, dar până la urmă au şi eu un termen de valabilitate. Nu mai am vise, nici speranţe. Nu mai e nevoie [cum zicea o tipă odată "ei vor doar să se fută"]. Ei bine, totuşi putem să continuăm povestea imaginară, fără ideea că totuşi putem schimba persoanele, pentru că in the end va fi doar ceva simplu şi urât. A trecut o zi de când nu l-am văzut. Nu mi-e dor de el. Nu-mi fac idei greşite, deja am o grămadă. Îmi vine să m-apuc să scriu o carte, numai să pot să spun cât de mult îl urăsc pentru că îl iubesc.
L'aş omorî cu prima ocazie, numai să ştiu că voi fi ultima pe care o va vedea. I-aş omorî pe toţi, pentru că ne rănesc şi ne folosesc ca pe nişte păpuşi; şi totuşi, ironie, sunt atâââtea curve care se dau doar pentru o privire pasională sau pentru o ţigară. Dar parcă mai mulţi sunt tipii care le-ar îmbrăţişa, parcă mai multe sunt curvele masculine. Ele nu se vând, ele aşteaptă să se bată lumea pe ele.
Niciodată să nu te uiţi la ambalaj. S-ar putea să fie gol pe dinăuntru; atunci e totuşi bine, ai putea încerca să-l umplii cu ce-ţi place ţie. But, when they're full of shit, there's no salvation.
"I miss my veins, 'cuz' they've collapsed".